Scenariu didactic cu exerciții de exersare a tehnicilor de argumentare

autor: prof. Simona-Mihaela Penciuc

Fișa elevului cu exerciții pentru genul liric- simbolism

autor: prof. Simona-Mihaela Penciuc

Fișa elevului cu exerciții pentru discursul argumentativ de tip recenzie

autor: prof. Simona-Mihaela Penciuc

Studiu de caz: Motivarea echipei prin atitudinea morală a liderului

 ,,Failure is simply the opportunity to begin again, this time more intelligently” (Henry Ford)

         

Lansarea SLV -3

La 10 august 1979 are loc prima lansare experimentală a SLV-3, având ca încărcătură (la bord) un satelit Rohini Technology, dar din cauza unei erori, satelitul nu a putut fi plasat pe orbită.

Avul Pakir Jainulabdeen (APJ) Abdul Kalam, printre cei mai cunoscuți oameni de știință din India, înainte de a deveni președinte al țării, absolvent al Institutului de Tehnologie din Madras, a lucrat pentru Organizația Indiană de Cercetare Spațială (ISRO), unde a ajutat la lansarea primul satelit din India pe orbită (Rohini).

În 1973, APJ Abdul Kalam a devenit directorul de proiect în programul indian de lansare a primului satelit, program numit SLV-3. Scopul său și al echipei a fost de a plasa satelitul indian "Rohini" pe orbită până în 1980.

I s-au dat fonduri și resurse umane, dar i s-a spus foarte clar că până în 1980 trebuie să lanseze satelitul în spațiu.

Mii de oameni au lucrat împreună în echipe științifice și tehnice pentru a atinge acest obiectiv.

În august 1979, au crezut că erau pregătiți. În calitate de director de proiect, s-a dus la centrul de control pentru lansare. Cu patru minute înainte de lansarea satelitului, calculatorul a început să facă automat verificarea listei cu itemii / elementele care trebuiau verificate. Un minut mai târziu, programul de calculator a pus lansarea în așteptare; afișajul arăta că anumite componente de control nu erau în ordine. Experții săi – căci avea cu el 4 sau 5 dintre ei - i-au spus să nu-și facă griji, deoarece își făcuseră și ei propriile calcule și considerau că era suficient combustibil de rezervă. Astfel, au ocolit/ignorat calculatorul, au trecut pe modul manual și au lansat racheta.

Într-o primă etapă, totul a funcționat bine. 

 În a doua etapă, a apărut o problemă. În loc de a merge satelitul pe orbită, întregul sistem de rachetă a căzut/plonjat în Golful Bengal. A fost un mare eșec. În acea zi, profesorul Satish Dhawan, președintele Organizației Indiene de Cercetare Spațială, a organizat o conferință de presă. Lansarea a fost la ora 07:00 (dimineața), iar conferința de presă – la care au fost prezenți jurnaliști din întreaga lume - a fost la ora 07:45 (dimineața) la centrul ISRO de lansare a satelitului, din Sriharikota [în Andhra Pradesh, în sudul Indiei]. Prof. Satish Dhawan, liderul organizației, a condus el însuși conferința de presă, asumându-și întreaga responsabilitate a eșecului. El a spus că echipa a muncit foarte mult, dar că aceasta ar fi avut nevoie de mai mult suport tehnologic. De asemenea, a asigurat mass-media că, peste un an, echipa va reuși cu siguranță.

Deși APJ Abdul Kalam, fiind director de proiect considera că a fost eșecul său, profesorul Satish Dhawan, ca lider și președinte al organizației și-a asumat răspunderea pentru acel eșec. Anul următor, în iulie 1980, echipa, coordonată de același director de proiect, Abdul Kalam, a încercat din nou să lanseze satelitul și a reușit. Întreaga națiune a jubilat la acest succes.

Din nou a fost organizată o conferință de presă. Profesorul Satish Dhawan l-a sunat înainte pe Abdul Kalam și i-a spus că el va conduce conferința de presă din acea zi. Kalam a învățat o lecție importantă atunci: când echipa a eșuat, liderul organizației și-a asumat întregul eșec al programului, iar când a survenit succesul, liderul a promovat echipa, nu pe sine. Astfel, Kalam Abdul consideră că cea mai bună lecție de management pe care a învățat-o nu a descoperit-o într-o carte, ci și-a însușit-o din această experiență.

Ecouri (Rezultate…)

După cum însuși mărturisește, a învățat că trebuie să știe nu doar cum să managerieze succesul, ci și cum să gestioneze eșecul, deoarece orice proiect aduce cu sine diverse probleme care trebuie gestionate de manager/lider, fără a se lăsa copleșit de acestea.

Mai târziu, Kalam a lucrat la dezvoltarea rachetelor și a altor arme strategice; în general, el a fost considerat un erou național pentru conducerea testelor pe arme nucleare în India (în 1998). A ajutat la lansarea cu succes a mai multor rachete, care l-au făcut să primească porecla de “omul rachetă“.

După reușita lansării satelitului, echipa sa a preluat Programul de dezvoltare a rachetelor integrate ghidate. A lucrat cu echipe tinere care, mai apoi, au preluat proiecte mult mai mari, aducând, în timp, un mare plus de valoare în domenii precum tehnologia, infrastructura și, mai presus de toate, resurse umane.

Observații asupra gestionării eșecului

Putem observa în toată această experiență mai multe acțiuni dar și atitudini înlănțuite, care au făcut posibilă devenirea ulterioară a lui Abdul Kalam, cariera sa. Toate țin de felul în care a înțeles un lider, în persoana președintelui organizației – prof. Satish Dhawan, să managerieze un eșec. Acesta a dat dovadă de două trăsături esențiale pe care ar trebui să le dețină un lider/manager: curaj și viziune.

Pe de o parte, a avut tăria de a-și asuma eșecul, erorile altora (echipa condusă de Abdul Kalam a greșit când nu a luat în considerare avertismentul calculatorului). Deși imaginea președintelui a avut de suferit atunci când și-a asumat responsabilitatea eșecului din punct de vedere tehnologic, uzând de puterea sa politică a arătat încredere în capacitatea de reușită a echipei.

Pe de altă parte, prof. Satish Dhawan a avut viziune în ceea ce-l privește pe Abdul Kalam. Deși a greșit, nu s-a dezis de el, nu s-a grăbit să-l sacrifice, investind încredere în el, continuând proiectul tot cu el la conducerea echipei, crezând în continuare în valoarea sa; iar acesta nu l-a dezamăgit, dovadă fiind reușita din anul următor în lansarea la timp a satelitului, India fiind prima care a avut de beneficiat, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, căci Abdul Kalam a devenit mai târziu președinte al Indiei, în anul 2002 (a deținut această poziție până în 2007). În caz contrar, cariera acestuia, imaginea sa de reputat om de știință ar fi avut grav de suferit, luând, foarte probabil, o întorsătură drastică, iar India ar fi fost sărăcită de un om atât de valoros.

Putem observa cum integritatea, atitudinea morală a prof. Satish Dhawan a cântărit greu în această ecuație, în sensul pozitiv, căci a atras doar efecte benefice, devenind cu adevărat motivantă pentru implicarea și devotamentul echipei.

Concluzii

Devenind el însuși manager/lider, dar de această dată din poziția de președinte al țării, Abdul Kalam păstrează vie în memorie această experiență care l-a ajutat să înțeleagă, și din această perspectivă, ce trăsături impune leadershipul (la nivel politic sau tehnologic).

Astfel, în opinia sa, în primul rând, ,,liderul trebuie să aibă viziune; apoi, să fie capabil de a se avânta (a experimenta) pe căi neexplorate; să știe cum să gestioneze succesul, și chiar mai important, cum să gestioneze eșecul; să aibă curajul de a lua decizii; să dea dovadă de noblețe în management; fiecare acțiune a sa să fie transparentă; să lucreze cu integritate și să reușească cu integritate”. (Knowledge@Wharton)

Dacă am judeca după cât de iubit și prețuit a fost ca președinte, putem spune că a respectat toată această scară de valori, devenind un lider veritabil, având cel puțin un înaintaș lider veritabil în persoana profesorului Satish Dhawan.

Dovedindu-și valoarea și ca om de cultură, fiind poet, Abdul Kalam mărturisea într-un interviu că poemul său preferat era ,,Viziunea” (,,The Vision”), pe care l-a și recitat în Parlament:

 

,,I climbed and climbed
Where is the peak, my Lord?
I ploughed and ploughed,
Where is the knowledge treasure, my Lord?
I sailed and sailed,
Where is the island of peace, my Lord?
Almighty, bless my nation
With vision and sweat resulting into happiness.”

(Am urcat și am urcat
Unde este vârful, Domnul meu?
Am arat și am arat,
Unde este comoara cunoașterii, Domnul meu?
Am navigat și am navigat,
Unde este insula păcii, Domnul meu?
Atotputernicule, binecuvântează neamul meu
Cu viziune și sudoare ce aduc fericire

  

Dr. APJ Abdul Kalam a fost nu doar un om care a avut viziune, ci și un om care și-a asumat o misiune, și ar fi dorit ca și tânăra generație să-i îmbrățișeze viziunea și misiunea.